ratuscavesela
Membru Senior
 Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 1325
|
|
Mi-e foarte greu să-mi menţin optimismul debordant pe linia de plutire când primesc dezamăgiri din partea oamenilor la tot pasul.
Am eu ceva sau lumea pur şi simplu este altfel?!
Cred că am mai pus odată întrebarea asta; acum am alte plângeri de adăugat.
Încep să cred că mă desfăşor ca pe jurnalul meu.
Ok!
************
Subjectu' nambăr' 1
Cu ceva timp în urmă am oferit interviu unei reviste locale. Toate bune şi frumoase. N-am avut pretenţia decât la o revistă cu materialul respectiv.
Super ok!
S-a mers pe da, da, daaaaaaaaaaaa!
"-Acum trimit!"
"-Acum fac!"
"-Vine!
"-E pe drum..."
Zero.. pauză.. trimit e-mail:
-Mai vine revista?
-Păi acum o trimit, că am uitat , ajunge în două zile.
-Ok!
Mai trec 2 săptămani...
-Mai vine revista?
Niciun răspuns...
Interviul s-a publicat, dar eu n-am primit ce mi s-a promis, deşi m-am oferit să plătesc, în caz că este necesar.
(îl puteţi accesa online chiar din dreapta sus la TIMEOUT Bucureşti)
********************
Subjectu' nambăr 2
Merg să mă programez pentru tatuaj. Un model tribal cu rainbow, cum de altfel mai am încă 2 tatuaje, tot curcubeiate şi alea.
De asta dată, alt individ la salon, care spune scurt:
' - NU pot să vi-l fac! "
Eu întreb:
-De ce?
mi se răspunde:
-Pentru că nu pot!
Bineînţeles, fluşturatică şi cu horgoliul' meu de divă, zic "bine" şi plec bosumflată.
Iubita mă întreabă:
-Ce-ai păţit?
şi zic:
-Tipul care este acum nu vrea să-mi facă tatuajul!
la fel mă întreabă şi iubita:
-De ce????
Eeeeeeeee...
Eu am ştiut să dau răspunsul corect:
-Pentru că e homofob!
Pur şi simplu n-a vrut să mi-l facă din cauza modelului cu rainbow!
Indignată, mă hotărăsc totuşi să mă întorc şi întreb încă odată de ce nu mi-l poate face.
Şi uite-mă intrând pe uşă, peste domnul cu tatuaje şi-l întreb:
-Puteţi să-mi spuneţi motivul concret pentru care nu vreţi să mi-l faceţi?
Îmi spune:
-Păi la 8 centimetri nu pot să redau exact.
Bueiii' mă leşhi'! ... în gândul meu.
Şi încep să-mi scot tatuajele la interval, facute de colegu' ăstuia, un tip mai jmecher' care bate şi-n umbre şi-n morţi şi-n ce vrei tu.
- Da dom-le', uitaţi-vă la ăsta grad de dificultate, are 4 cm tot curcubeu,
ăsta de pe omoplat, de 13 centimetri, care e o adevarată operă, super mişto l-a bătut.
- Cum de nu se poate face un model atât de simplu?
hmmmmmmm. .. şi văzând ca n-are încotro, zbiară la piţipoanca blondă de la peceu' să mă programeze la John, colegul lui.
-John, Je lovez' u so much că tu nu eşti homofob şi-mi baţi curcubeie în toate tatuajele!
Sunt programată pe data de 12, la orele 14.00 don'şhoarelor
**********
Subjectu nambăr 3
Ne întoarcem agale spre casă, după ce ne-am îndopat bine la KFC şi ne întâlnim pe scări cu vecina.
Vecina cu care ne împărtim mâncare, pupiciuri şi alte alea. Iubita rămâne la bârfe, eu intru şi zic să repar ceva.
Am ieşit cu scăunelul m'portocaleu din casă, să lipesc cuibul rândunelelor şi mi-a zis că vara viitoare închide geamul de la scară ((
... 'Că, ce! să-l mai deschidă şi cei de la etajul 3 să intre rândunelele, că s-au găinaţat pe pereţi!
Săracele rândunele...
Oricum, în Bucureştiul ăsta îngrămădit, niciun copac nu mai este sigur pentru cuiburile lor, aşa că, ză' bloc' rullz, dar ce te faci cu oamenii?!
Exact cum spuneam, cu mii de scuze că mă repet: mi-e foarte greu să-mi menţin optimismul debordant pe linia de plutire când primesc dezamăgiri din partea oamenilor la tot pasul.
Ahhhh! ... şi bineînţeles, să vă arăt dom'le grad de dificultate la tatuaj: fără cruciuliţele din mijloc, am specificat de la bun început, dar tot cică era greu la 8 cm.
8 cm e destul de mare.
Dublu faţă de cel de la mână.
Ps: cu scuzele de rigoare in fata voastra, am postat acest material si pe blogul personal.
8.3KB
_______________________________________
Viva la vida loca
|
|
TU/EU/EL/EA nu putem face nimic, nu? ne ducem ca oile... 
daca iei gunoiul de pe plaja, welcome to the club! cu bisericile nu m-ai convins...pe asta n-ar face-o nimeni, nu ar arde niciodata bisericile, poate (in societatea mea ideala, cel putin) ar deveni intr-adevar locuri in care sa te simti tu insuti, in directa legatura cu acea samanta de bine care se afla in noi toti...ar inceta sa fie doar cladiri in care sa conteze cu preponderenta dogma...cat despre leaderi...nu doar cei contemporani au facut greseala asta...ci de cand e lumea lume...important e cum facem sa nu le mai permitem sa greseasca pe spatele nostru...
Nu de alta, dar vad ca insisti.... 
)
