lesbianpurpleflag
If u want the rainbow then you gotta put up with the rain... 		Nou pe simpatie:
Adelinadia
Femeie
25 ani
Mures
cauta Barbat
27 - 71 ani
lesbianpurpleflagReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
lesbianpurpleflag / Cateva Idei. / Povesti cu talc Pagini: 1 ... 2 3 4 5 Moderat de Știulete
#121
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
Un fotbalist a fost chemat în instanţă ca şi martor. Era unul dintre acei jucători care nu ies în evidenţă, recunoscut pentru extraordinara sa modestie.

Cu mare jenă s-a îndreptat spre boxa martorilor, a jurat să spună adevărul, tot adevărul şi numai adevărul, după care a început să răspundă la întrebările preliminarii…

“Eşti jucător de fotbal?”
“Da, domnule, sunt.”
“Eşti talentat?” Fotbalistul s-a oprit pentru moment, şi a privit stingher prin sală. În cele din urmă, şi-a luat inima în dinţi şi a răspuns.
“Sunt un foarte bun fotbalist, probabil printre cei mai buni din ţară.”
Toţi cei prezenţi în sală au izbucnit în râs.
După proces, antrenorul l-a chemat pe fotbalist la el, spunându-i că a fost foarte surprins de lăudăroşenie lui.
“Ce puteam eu să fac, domnule antrenor?”, a răspuns trist jucătorul. “Eram sub jurământ.”

Fiecare dintre noi simţim în adâncul nostru că avem ceva minunat în noi, că suntem unici şi deosebiţi. Oare cum ar arăta viaţa noastră dacă am avea şi curajul să recunoaştem acest lucru şi să ne asumăm responsabilitatea pentru valorificarea a ceea ce suntem cu adevărat?
 
   
#122
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
Un profesor le vorbea studenţilor săi despre managementul stresului. A ridicat un pahar cu apă şi a întrebat audienţa:

“Cât de greu credeţi că e acest pahar?”

Răspunsurile studenţilor au variat de la 20g până la 500g.

“Nu depinde de greutatea lui absolută. Depinde de cât de mult îl ţin în mână.

Dacă îl ţin pentru un minut, totul este în regulă, dacă îl ţin pentru o oră, voi simţi o durere în braţul drept. Dacă îl voi ţine o zi întreagă, va trebui să chem o ambulanţă. E exact aceaşi greutate, dar cu cât o ţin mai mult, cu atât devine mai grea.” le explică profesorul.

Dacă ne purtăm în continuu greutăţile în spate, mai devreme sau mai târziu, nu vom mai fi capabili să le ducem înainte, ele devin tot mai apăsătoare.

Cum trebuie să mai lăsăm paharul jos, să ne odihnim mâna pentru o vreme înainte de a-l ţine din nou, aşa e necesar ca periodic să lăsăm deoparte greutăţile, pentru a ne putea revigora şi a fi capabili să le facem faţă.

Mereu vor fi greutăţi pe umerii noştri. Dar, cu înţelepciune, vom şti şi să ne eliberăm de greutatea lor, pentru a ne odihni şi a ne relaxa.
 
   
#123
sonyazaraza
Membru nou
Din: Bucuresti
Postari: 45
Lili_shanti, multumesc pentru povestile pe care l-ai postat aici. Frumoase, emotionante multe din ele si cu darul de a fi de ajutor. Te rog sa mai postezi cand mai ai.

I-as multumi si Tarei, dar din cate am inteles, a plecat.

_______________________________________
The reasonable man adapts himself to the world; the unreasonable one persists in trying to adapt the world to himself. Therefore all progress depends on the unreasonable man.
 
   
#124
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431

sonyazaraza a scris:

Lili_shanti, multumesc pentru povestile pe care l-ai postat aici. Frumoase, emotionante multe din ele si cu darul de a fi de ajutor. Te rog sa mai postezi cand mai ai.

I-as multumi si Tarei, dar din cate am inteles, a plecat.

Cu placere.

 
   
#125
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
O povestioara spune ca un imparat a primit doi soimi.

Unul a fost antrenat, despre celalalt i s-a spus ca refuza sa se dezlipeasca de creanga pe care statea.

Unul dintre slujitori trebuia sa se catere in fiecare zi in copac sa-i duca de mancare. Dupa ce a incercat in fel si chip sa faca soimul sa zboare de pe creanga, imparatul si-a rugat supusii sa-l ajute.

Un batran intelept s-a oferit sa faca el asta si, a doua zi cand s-a trezit, imparatul a vazut soimul zburand de colo-colo.

- Cum ai facut? si-a intrebat supusul.

- A fost foarte simplu. Nu a trebuit decat sa ii tai craca de sub picioare.
 
   
#126
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
Profesorul ni s-a prezentat in prima zi de facultate si ne-a dat drept sarcina sa facem cunostinta cu cineva necunoscut. M-am ridicat sa ma uit in jur si atunci o mana fragila imi atinse umarul.

Cand m-am intors am vazut o batranica marunta, cu chipul brazdat de riduri, care ma privea cu un zambet ce ii lumina intreaga fiinta.

Spuse:

"- Buna, frumosule. Ma numesc Rose. Am 86 de ani. Pot sa te imbratisez?"

Am izbucnit in ras si, dupa acceptul meu, ma stranse in brate cu putere.

"- Ce cauti la universitate la varsta asta frageda si inocenta?" am intrebat.

"- Vreau sa gasesc un barbat bogat, sa ma casatoresc, sa ma stabilesc la casa mea, sa fac niste copii", raspunse ea zambind.

"- Hai sa lasam gluma!", am reluat.

Eram foarte curios sa aflu ce o motivase sa abordeze acest gen de provocare la varsta ei.

"- Dintotdeauna mi-am dorit sa merg la universitate iar acum mi se indeplineste visul", imi spuse.

Dupa curs ne-am dus la bufetul studentesc si am baut un milkshake de ciocolata. Ne-am imprietenit pe loc.

Timp de trei luni, zilnic, dupa ore, plecam impreuna si stateam de vorba necontenit. Eram de-a dreptul fascinat sa ii ascult acestei "masinarii a timpului " confesiunile atat de bogate in intelepciune si experienta.

De-a lungul anului, Rose a devenit " mascota " campusului si se imprietenea cu usurinta cu toata lumea, oriunde s-ar fi dus. Ii placea sa se puna la patru ace si sa se lafaie in atentia pe care i-o acorda toata lumea in jur. Si se bucura de fiecare clipa.

La sfarsitul semestrului am invitat-o pe Rose sa tina un discurs la banchetul fotbalistilor. Imi vor ramane mereu in minte invataturile ei.

A fost prezentata si a pornit spre tribuna. Cand a inceput discursul ei pregatit de acasa, scapa trei dintre cele cinci cartonase pe care isi notase ce voia sa spuna. Deranjata si stanjenita, se apleca spre microfon si spuse pur si simplu:

"- Imi pare rau ca sunt atat de neindemantica. Am renuntat la bere in favoarea whiskey-ului si marca asta, lent, ma baga in mormant. N-am sa reusesc sa mai pun in ordine cartonasele astea, asa ca am sa va spun ceea ce stiu."

Noi am ras si ea tusi ca sa-si dreaga glasul. Continua:

"- Nu incetam sa ne jucam pentru ca imbatranim. Imbatranim pentru ca incetam sa ne jucam!

Exista numai patru secrete pentru a te mentine tanar, a fi fericit si a deveni un om de succes:

Trebuie sa razi si sa gusti umorul fiecarei zile.

Trebuie sa ai un vis. Atunci cand ramai fara vise, mori. Suntem inconjurati de oameni morti si nici nu ne dam seama.

E o mare diferenta intre a imbatrani si a evolua. Daca ai 19 ani si stai in pat inert timp de un an, fara sa faci un lucru productiv, vei implini 20 de ani. Daca am 87 de ani si zac in pat timp de un an fara sa fac nimic voi implini 88. Toata lumea imbatraneste.
Nu e nevoie de talent sau pricepere.

Ideea e sa evoluezi, identificand mereu oportunitatile care se ascund in inima schimbarii.

Nu regreta nimic. Cei care sunt deja batrani nu regreta ceea ce au facut, ci mai degraba ceea ce nu au facut. Numai cei care au regrete se tem de moarte."

Si-a incheiat discursul cantand cu avant " Trandafirul ".

Ne-a incurajat sa ii studiem versurile si sa le punem in practica in viata cotidiana.

Rose si-a luat diploma pe care o dorise atatia ani.

La o saptamana dupa absolvire, Rose s-a stins pe tacute in somn.

Peste 2000 de studenti au fost alaturi de cea care le-a demonstrat ca nu e niciodata prea tarziu sa fii ceea ce vrei sa fii.
 
   
#127
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
La poarta unei manastiri,de la poalele Himalayei, batu un pelerin;

-"Doresc sa vorbesc cu cel mai mare om din acest asezamant"--fura primele lui cuvinte ,in loc de buna ziua.

Calugarii il masurara din cap pana-n picioare fara sa spuna un cuvant si-l dusera la maestrul lor, care era adancit in citirea unor scrieri. Fara sa-si ridice ochii il intreba:

-"Cu ce te pot ajuta?"

-"Vreau sa-ti fiu discipol, maestre,sa devin un om mare asa cum esti tu."..si pret de o jumatate de ora ii vorbi despre dorintele sale..

Maestrul il asculta..si dupa ce termina ii spuse:

-"Fiule,tacerea iti va ascuti auzul si-ti va infrumuseta cuvintele..Vorbele multe iti cheltuiesc energia..atunci cand nu spun nimic. Vrei sa-mi fii discipol?"

-"Da!"

-"In curtea interioara, langa fantana, este o piatra mare;te rog sa mi-o aduci caci vreau sa-mi fac un altar din ea."

Pelerinul se uita spre curte si vazu un bolovan cat muntele..

-"Glumesti??..nici zece oameni nu o pot ridica..dar eu..

Maestrul plecase deja tarandu-si papucii pe lespezile de piatra.

Pelerinul ramase trist.Se aseza dezamagit pe scarile templului..

"Niciodata nu voi putea sa fiu discipolul acestui mare om"-isi zise in gand.

Oftand, cu capul plecat ,incepu sa se gandeasca cum ar putea sa ridice minunea de piatra mare cat un munte. Ochii ii cazura pe o furnica ce se oprise din drumul ei chiar in fata piciorului sau...cara dupa ea o greutate de doua ori mai mare. Se oprise in fata obstacolului si nu stia ce sa faca.

O privi curios si vazu ca , dupa o mica ezitare, furnica impreuna cu greutatea sa se urca pe picior si-l traversa de-a latul continuandu-si drumul.

"Ar fi putut sa-mi ocoleasca piciorul, dar ea nu..nu s-a dat inapoi din calea obstacolului..cu indrazneala l-a depasit..cata putere la o furnica"-gandi uimit pelerinul..si se adanci si mai mult in tristete.

Treceau zilele si pelerinul isi facuse obicei sa urmareasca cum actioneaza fiecare vietate in fata obstacolului-adica a piciorului sau-.,,nici una nu avea curajul furnicii...

Si mai observa ca toate greutatile carate de furnica depaseau cu mult marimea trupului ei firav.

Intr-o zi, maestrul il vazu plangand.Se aseza langa el ,si-l intreba cu blandete:

-"S-a intamplat ceva, dragul meu?"

-"Maestre, si furnica este mai mare decat mine.Sunt atat de mic..!!"

-"Ma bucur sa te aud spunand asta.Esti pe drumul cel bun!!"

Inainte de a apuca sa mai spuna ceva, maestrul era deja departe.

Pelerinul se gandi zile la rand cum sa faca sa ridice piatra..si in acelasi timp se gandea si la furnica, la puterea ei..

"Voi reusi..voi reusi pentru ca imi doresc din tot sufletul sa fiu discipolul maestrului".

Si-n acelasi timp isi dori sa fie.. furnica..sa aiba curajul si forta ei.

Intr-o zi se duse in fata pietrei, o privi cu atentie cateva secunde, respira profund de trei ori,  desprinse bratele incet,incet ca si cand ar zbura,si imbratisand-o ridica piatra si o aseza in fata camerei maestrului.

Vazand toate acestea, maestrul rase cu pofta si-i spuse:

-"Ai invatat?"

-"Da ,maestre,am aflat multe observand:

-In primul rand am aflat ca maestru poate sa-ti fie oricine, chiar si o furnica,daca esti capabil sa intelegi lectia oferita,

-In al doilea rand, sa nu-ti fie teama de niciun obstacol, ocolindu-l,..ci" intra in el",fii una cu el..constientizandu-l il poti trece cu bine,

-In al treilea rand,puterea unei fiinte nu sta in forta muschilor ei,ci in minte; concentrandu-ma asupra pietrei, devenind una cu ea, greutatea ei nu a mai fost un obstacol pentru mine;am putut s-o ridic desi era de doua ori mai grea decat mine..ca si furnica,

-In al patrulea rand,sa nu judeci pe nimeni dupa "marimea" lui, ci dupa fapta lui...furnica este o vietate atat de mica, dar atat de puternica,

-Si-n al cincilea rand, sa crezi..sa crezi in Dumnezeul din tine, si atunci puterea ta va fi fara limite.
Dar toate acestea nu as fi putut sa le invat daca nu aveam o motivatie,un scop al vietii:sa fiu precum maestrul meu..."
-"Daca vei reusi sa fii mereu ca si furnica ,atunci ai inteles unul din secretele vietii:-nu exista obstacol pe care sa nu-l invingi atata timp cat mintea ta in armonie cu trupul tau este curata si centrata.Forta din tine poate "muta si muntii", iar credinta ta iti va fii calauza.
Bine ai venit printre discipolii mei!!"
 
   
#128
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
Un om intra in coma si are un vis ca il vede pe Dumnezeu si sta de vorba cu el.
Il intreaba pe Dumnezeu: "De ce nu le dai oamenilor mai multe semne despre existenta ta? Sa creada in tine. Daca vor vedea semne clare ca venind din cer, vor crede si vor fi salvati cu siguranta. Ei vor dovezi. De ce nu le dai?"
Dumnezeu se uita mult la el, privi in el si ii zise:
"Le-am dat deja de-a lungul timpului  o gramada de semne. Si tot nu au crezut. Nu au crezut nici macar cand Mi-am aratat puterea prin sfinti si prin Isus. Nu vor sa creada. Nu semnele le lipsesc pentru a crede. Ci inima noua."
 
   
#129
user
Membru Senior
Din: Bucuresti
Postari: 175

Tara a scris:

Si dupa aceste cateva povesti ... simt ca v-am obosit si pus pe ganduri, asa ca o sa va spun o poezie "simpatica" , dar plina de invataminte, dragele mele! ( Stiu ca nu e bine in acest topic, dar bunicul mie imi spunea si poezii cu talc. 


Nu e de ajuns sa iubesti – Jacques Salomé


Nu e de ajuns sa îi spun te iubesc
daca nu pot primi toata aceasta
dragoste în mine,
Nu e de ajuns sa vreau sa fiu iubit
daca relatia mea nu este în acord
cu darul iubirii primite.
Nu e de ajuns sa îmi exprim dorintele,
trebuie de asemenea
sa accept sa nu le impun.
Nu e de ajuns ca ea sa-mi spuna dorintele ei,
daca nu stiu sa le primesc
sau sa le amplific.
Nu e de ajuns sa o las sa creada
ca vreau o relatie de cuplu
când eu îmi doresc doar sa ne întâlnim.
Nu e de ajuns sa raspund asteptarilor ei
daca nu stiu sa le exprim pe ale mele.
Nu e de ajuns sa o las sa creada
ca ma poate iubi ,
daca mie mi-e teama de iubire
sau mi-e frica sa devin dependent.
Nu e de ajuns sa ma las iubit
daca nu sunt sigur de propriile mele sentimente.
Nu e de ajuns sa fiu pasional
daca nu disting
nevoile ei de ale mele.
Nu e de ajuns sa ma arat cu ea
daca nu o vad când suntem împreuna.
Nu e de ajuns sa îi promit ziua de mâine
daca nu sunt capabil sa traiesc în prezent.
Nu e de ajuns sa îi spun: vreau sa traiesc cu tine
daca nu sunt eliberat de angajamentele mai vechi.
Nu e de ajuns sa îi spun: poti conta pe mine
daca eu sunt înca dependent.
Nu e de ajuns sa îi fiu fidel
daca simt ca nu îmi sunt fidel mie însumi.
Dar uneori e de ajuns sa-mi asum riscul
de a spune toate acestea si mai multe
pentru a începe sa construim împreuna
dincolo de întâlnire, o relatie plina de viata.
   
              Prima oara cand am auzit de J. Salome, acum ceva timp in urma, l'am gasit lipsit de rezonanta, plin de truisme, de adevaruri simple si universal valabile. Am revenit asupra lui mai tarziu. Si am recunoscut fata de mine ca nu e cu nimic supraestimat titlul de "profet social".  In citatul de mai sus aduce dragostea in prim plan cu multa forta. Dar ce mi'a ramas in memorie din aceste randuri e o teorie mult mai interesanta: existenta face ca esenta sa fie ceea ce este. Nu invers. Pentru ca nu e de ajuns ca ceva/cineva sa fie. Ci trebuie neaparat sa fie cumva, adica sa existe. Nu e de ajuns sa facem. Ci trebuie neaparat sa facem cumva, intrun mod anume, intrun stil aparte, pentru a da consistenta esentei noastre. Tocmai de aceea nu e de ajuns sa iubim. Ci trebuie neaparat sa facem cumva ca dragostea sa existe: in certitudinea a ceea ce suntem, in adevarul din ceea ce spunem, in veridicitatea faptelor noastre.                                                                                                     
             Apreciez si gasesc a fi salutara prezenta unui astfel de citat. Mi'a facut placere sa il regasesc aici.

_______________________________________
fuck them all!
 
   
#130
roseashes
Pe lista neagra
Postari: 1139
user...what a comeback..   wish you could stay.
 
   
#131
user
Membru Senior
Din: Bucuresti
Postari: 175

roseashes a scris:

user...what a comeback..   wish you could stay.

Multumesc pentru primirea calda. E sentiment placut sa ai unde reveni.

_______________________________________
fuck them all!
 
   
#132
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
Mama il trimise pe baiat sa cumpere ceva de la magazinul din colt. Pe drum, langa o piata, zari un batran, stingher, in haine ponosite, care parca astepta ceva. Privea fara tinta si zambea..parea rupt de realitate. Lumea care trecea ii lasa cate ceva, bani sau mancare, dupa posibilitati.
Copilul se opri in dreptul lui, iar batranul in haine ponosite tresari..ii zambi si-l intreba:
-"Ce faci copil frumos?"
-"De unde stii ca sunt frumos?"
-"Stiu..si apoi toti copiii sunt frumosi.."
-"Ma duc sa cumpar ceva.."
-Du-te,si cand te intorci sa treci pe le mine."
Copilul asa facu.
Batranul cand simti ca este langa el ii intinse mana si o pornira amandoi.
Lumea ii privea mirata:un copil bine imbracat , langa un batran zdrenturos..
-"De ce se mira lumea cand ne vede impreuna?"-intreba copilul
-"Lumea nu stie...lumea nu stie ca eu sunt cel mai bogat om.."raspunse batranul
-"Cum asa?..Vad ca esti imbracat ca un cersetor.."
-"Nu judeca pe nimeni dupa cum este imbracat!. Eu iti spun ca sunt cel mai bogat om pentru ca am urechi si. aud, am ochi si vad, am maini sa ma hranesc, am picioare sa ma deplasez si mintea integra ca sa pot gandi...intelegi?".
-"Ha, ha, ha,"--rase copilul--"Pai, toti le avem..asta inseamna ca esti bogat?".
-a,putini sunt constienti de acest lucru: ca nu in bani se masoara bogatia..
Iti dai seama, tu, cat esti de bogat daca:
-ai doua picioare intregi cu care sa te deplasezi acolo unde sufletul tau vrea?
-ai doua maini viguroase cu care sa apuci, sa scrii, sa te imbraci,sa inoti in ape racoroase, sa imbratisezi,si sa legeni un copil?
-dar, mai ales ,sa ai doi ochi sanatosi cu care sa vezi toate frumusetile acestei lumi; sa vezi soarele rasarind, chipul iubitei si surasul mamei?
-si doua urechi cu care sa auzi muzica cuvintelor.....
Copile drag,oamenii nu stiu cat sunt de bogati!.Si toate aceste bogatii le poarta cu ei, pentru ca ele ii alcatuiesc: nu e necesar sa le depoziteze in seif sau in banci.
Intelegi copile ca te-ai nascut bogat?"
-"Dar tu de ce cersesti, daca esti atat de bogat precum spui?"
-"Eu nu cersesc..eu doar tin companie soarelui...In fiecare dimineata, soarele bate la usa case mele,desi, ferestrele sunt deschise..Intra in casa si toata lumina si caldura lui imi inunda cele patru camere..sunt atat de bucuros ca soarele a ales sa intre si in casa mea.."
-"Dar unde este casa ta"- intreba curios copilul.-,"Te-am vazut stand pe o piatra in piata.."
-"Heei, casa mea este aici, inlauntrul meu,..uite.."--,si lua mana copilului si-o duse in partea stanga a pieptului.."Simti ce calda e"?
-"Daa, si pulseaza.."
-"Casa mea se cheama inima si se bucura ca ai atins-o cu mana ta!.Hai cu mine sa-ti arat ceva.."
Si o pornira amandoi.
Copilul mergea alaturi de cersetor, si mana lui mare si calda ii dadea siguranta, desi nu-l cunostea; astazi il vazuse pentru prima oara , dar il simtea atat de aproape de parca facea parte din familie..
Ajunsera in parc.
-"Hai sa ne asezam pe o banca, aici, sub copacul acesta", spuse batranul
-"Asa, inchide ochii si respira adanc ...ce simti?"
-"Imm,miroase a flori de salcam.."
-"Bravo, ai ghicit..a inflorit salcamul, asa este!"

-"A inflorit salcamul, a inflorit salcamul,,",striga copilul batand din palme de bucurie, tocmai cand ,pe langa banca lor trecea un calator grabit.

-"Ce gluma buna", mormai in barba calatorul,..."Doar suntem in noiembrie..iar salcamii infloresc primavara"..si-si vazu , grabit, de drum.

-"Vezi copile", spuse batranul... "Ti-am spus ca oamenii nu stiu cat sunt de bogati; au uitat sa se bucure..desi au ochi ,nu vad, desi au nas, nu miros..nu simt ca salcamul a inflorit a doua oara. Nu mai au timp sa simta, sa vada, sa auda.Merg cu capul in pamant preocupati sa faca cat mai multi bani..trecand astfel, orbi si surzi, pe langa minunile vietii.Au saracit!"

Se ridicara si o pornira pe alee spre casa copilului.

La capatul parcului era un cersetor, orb, in carja.

Batranul lasa in caciula milei tot avutul sau.

_"In dar ai luat ,in dar sa dai..copile, sa dai din "bogatia" ta si celor care au intr-adevar nevoie.", spuse batranul si se departa fericit, bogat in sinea lui.

Copilul cum ajunse acasa,se duse repede in camera lui, isi lua pusculita cu bani, o sparse, lua banii si pleca in graba spre piata.

Daruii, cu mainile lui, banutii saracilor.

La intoarcere mama il certa:

_"Ce-ai facut..ti-ai dat toti banii daruiti de mine pentru leaganul pe care ti-l doreai, la cersatori?"

-"In dar ai luat in dar sa dai...mama, iar eu sunt foarte bogat..ma am pe mine... Ce-mi mai trebuie leagan cand am doua picioare zdravene cu care pot sa alerg.,sa ma joc?"

Copilul descoperise bogatiile trupului sau, iar in casa sufletului aveau sa se stranga o multime de alte comori...
 
   
#133
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
Un profesor a dat fiecarui student ca tema pentru lectia de saptamana viitoare sa ia o cutie de carton si pentru fiecare persoana care ii supara, pe care nu pot sa o sufere si sa o ierte sa puna in cutie cate o piersica, pe care sa fie lipita o eticheta cu numele persoanei respective.

Timp de o saptamana, studentii au avut obligatia sa poarte permanent cutia cu ei: in casa, in masina, la lectii, chiar si noaptea sa si-o puna la capul patului. Studentii au fost amuzati de lectie la inceput, si fiecare a scris cu ardoare o multime de nume, ramase in memorie inca din copilarie.

Apoi, incetul cu incetul, pe masura ce zilele treceau studentii adaugau nume ale oamenilor pe care ii intalneau si care considerau ei ca au un comportament de neiertat. Fiecare a inceput sa observe ca devenea cutia din ce in ce mai grea. Piersicile asezate in ea la inceputul saptamanii incepusera sa se descompuna intr-o masa lipicioasa, cu miros dezgustator, si stricaciunea se intindea foarte repede si la celelalte.

O problema dificila mai era si faptul ca fiecare era dator sa o poarte permanent, sa aiba grija de ea, sa nu o uite prin magazine, in autobuz, la vreun restaurant, la intalnire, la masa, la baie, mai ales ca numele si adresa fiecarui student, ca si tema experimentului, erau scrise chiar pe punga. In plus, cartonul cutiei se stricase si ea ajunsese intr-o stare jalnica: cu mare greutate mai putea sa faca fata sarcinii sale.

Fiecare a inteles foarte repede si clar lectia pe care a incercat sa le-o explice profesorul cand s-au revazut dupa o saptamana, si anume ca acea cutie pe care o carasera cu ei o saptamana intreaga nu a fost decat expresia greutatii spirituale pe care o purtam cu noi, atunci cand strangem in noi ura, invidie, raceala fata de alte persoane.

De multe ori credem ca a ierta pe cineva este un favor pe care i-l facem acelei persoane. In realitate insa, acesta este cel mai mare favor pe care ni-l putem face chiar noua insine.

In cutia ta cate piersici sunt… si ce ai de gand sa faci cu ele?
 
   
#134
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
A fost odata un baietel cu un caracter foarte urat.

Tatal lui i-a dat intr-o zi un saculet plin de cuie si i-a spus:

- Bate cate un cui in pomul din spatele gradinii de fiecare data cand te superi sau te certi cu cineva!

In prima zi baiatul a batut 37 de cuie. In saptamanile care au urmat a invatat sa se controleze si numarul cuielor batute in copac s-a micsorat de la o zi la alta.

Descoperise ca este mult mai usor sa te controlezi decat sa bati cuie intr-un copac!

In sfarsit a sosit ziua in care baiatul nu a mai batut niciun cui in pom. S-a dus prin urmare la tatal sau sa-i spuna ca nu a mai batut niciun cui in acea zi.

Tatal lui i-a spus atunci:

- Scoate cate un cui din pom pentru fiecare zi care trece fara sa iti pierzi rabdarea!

Zilele au trecut si in sfarsit baiatul a putut sa-i spuna tatalui ca a scos toate cuiele din pom. Tatal l-a condus pe baiat pana in fata pomului si i-a spus:

- Fiule, te-ai purtat foarte bine, dar priveste cate gauri sunt in copac! Nu va mai fi niciodata ca inainte…
 
   
#135
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
Intr-o duminica seara, un preot a lucrat pana tarziu, si s-a decis sa o sune pe sotia lui inainte de a pleca catre casa. Era aproximativ ora 10 seara, dar sotia lui nu i-a raspuns la telefon. Preotul a lasat telefonul sa sune de mai multe ori. I s-a parut ciudat ca nu a dat de sotia lui. S-a decis sa-si impacheteze lucrurile si sa incerce apoi din nou.

Cand a sunat a doua oara, ea a raspuns imediat. A intrebat-o de ce nu a ridicat receptorul mai devreme, dar ea mirata a spus ca telefonul nu a sunat. Totul a fost dat uitarii. Lunea urmatoare insa, preotul a primit un telefon la birou. Barbatul de la celalalt capat al firului vroia sa stie de ce a fost sunat duminica noaptea. Preotul era confuz si nu intelegea despre ce vorbea acesta. Apoi cealalta persoana a adaugat "A tot sunat, dar nu am raspuns."

In acel moment preotul si-a adus aminte de primul telefon dat acasa duminica seara. A realizat ca gresise numarul si si-a cerut scuze pentru deranj. I-a explicat barbatului ca a intentionat sa o sune pe sotia lui.

Acesta i-a raspuns: "Nu-i nicio problema. Permite-mi insa sa iti spun povestea mea. Vezi dumneata, duminica noaptea am vrut sa ma sinucid, dar inainte m-am rugat: Dumnezeule, daca esti acolo si nu vrei sa fac asta da-mi un semn. In acel moment telefonul a inceput sa sune. M-am uitat la apelant si scria Dumnezeu Atotputernicul. Mi-a fost frica sa raspund."

De atunci barbatul care a vrut sa se sinucida frecventeaza cu regularitate slujbele tinute de preot la biserica al carei nume este "Dumnezeu Atotputernicul".
 
   
#136
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
Lânga Tokio traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa-i îndrume pe cei tineri în budismul Zen. Se spune ca în ciuda vârstei înaintate, el putea înfrânge orice adversar.

Într-o dupa-amiaza, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns în localitatea unde traia batrânul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la lupta, astepta pâna când adversarul facea prima miscare si apoi, fiind daruit cu destula inteligenta pentru a corecta orice greseala ar fi facut, contraataca cu viteza.

Tânarul luptator nu pierduse înca nici o lupta. Auzind de reputatia Samuraiului, a decis sa-l învinga pentru a-si mari faima. Toti studentii erau împotriva luptei, dar batrânul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti în piata din centrul orasului, iar tânarul a început sa-l insulte pe Samurai. A aruncat câteva pietre în directia lui, l-a scuipat în fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a insultat pâna si pe stramosi. Timp de câteva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar batrânul ramânea impasibil. La sfârsitul dupa-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.

Deceptionati de faptul ca maestrul primise atât de multe insulte si provocari, studentii l-au întrebat: "Cum ai putut rabda atât de multa umilinta? De ce nu ti-ai folosit spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, în loc sa-ti expui lasitatea în fata tuturor?"

"Daca cineva vine la tine cu un cadou si tu nu îl primesti, cui apartine cadoul?" - întreba Samuraiul.
"Celui care ti l-a oferit - replica unul dintre discipoli."
"La fel si cu orice mânie, insulta sau invidie - spuse maestrul. Când nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat."
 
   
#137
Lili_Shanti
Pe lista neagra
Postari: 1431
A fost o data un om foarte sarac care avea in schimb un cal foarte frumos, pe care dorea sa-l cumpere stapanul castelului. Dar de fiecare data, batranul il refuza. “Pentru mine acest cal nu este doar un animal. Este un prieten. Cum pot sa-mi vand prietenul?”

Intr-o dimineata, s-a dus la grajd si a descoperit ca disparuse calul. Toti satenii au zis:

-Ti-am spus doar! Ar fi trebuit sa vinzi calul. Acum a fost furat. Ce ghinion teribil!

-Ghinion sau noroc? a spus batranul. Cine poate spune?

Toata lumea a ras de el. Dar peste 15 zile calul s-a intors, urmat de o intreaga herghelie de cai salbatici. A scapat din grajd, a curtat o iapa tanara si s-a intors cu intreg alaiul dupa el.
-Ce noroc! au strigat satenii.
Batranul si fiul sau au inceput sa antreneze caii salbatici. Dar o saptamana mai tarziu fiul sau si-a rupt piciorul incercand sa antreneze un cal salbatic.
-Ghinion, i-au spus prietenii. Ce-ai sa te faci acum fara ajutorul fiului tau? Esti si asa vai de capul tau!
-Ghinion, noroc, cine poate spune? a replicat batranul.
Cateva zile mai tarziu, armata stapanului pamantului a fortat toti tinerii din sat sa devina soldati.Toti in afara de unul, fiul batranului, care avea piciorul rupt.

-Cat de norocos poti sa fii, au urlat satenii. Toti copii nostri merg la razboi, dar tu poti sa-ti pastrezi fiul acasa. Fiii nostri probabil vor fi ucisi…
Batranul a replicat:
-Ghinion, noroc, cine poate sti?
 
   
#138
sweetnot
Administrator
Postari: 2578
ce batran puternic 

_______________________________________
Say it ain't so Your drug is a heartbreaker Say it ain't so
My love is a lifetaker
 
   
Pagini: 1 ... 2 3 4 5  
Mergi la